Discutăm despre fake news awareness cu Prof. univ. dr. Dumitru Borţun – Președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice în cadrul Facultății de Comunicare şi Relații Publice – SNSPA.

Înconjurați de milioane de informații, care circulă continuu, devine din ce în ce mai greu să identificăm adevărul. Ce putem face, însă, pentru a deosebi informațiile false de cele reale?

În spațiul online, se remarcă de-a lungul timpului o ascensiune a discursurilor împotriva “fake news” și despre efectele negative pe care le aduce propagarea acestora. De la publicul larg, la antreprenori sau lideri de companii, cu toții suntem afectați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de știrile false. Întrebarea care intervine aici este naturală: ce sunt, concret, aceste “fake news” și cum putem stopa răspândirea acestora? “Știrea falsă e o contradicție în termeni, pentru că, dacă e o știre, obligatoriu e adevărată“, explică Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice & Profesor Facultatea de Comunicare şi Relații Publice – SNSPA. Dumitru Borțun încurajează, în primă fază, folosirea termenului de pseudo-știre, întrucât “fake-news este o știre, o informație care mimează știrea, e credibilă, e verosimilă, are anumite argumente mai mult emoționale decât raționale“. Într-un context incert, în care resimțim o nevoie de cunoaștere continuă, amploarea fenomenului de fake news, ori creșterea numărului de pseudo-știri, devine îngrijorătoare. “Și dacă o pseudo-știre se rostogolește de la ziarul tipărit la site, de la site la postul de radio și de la radio la postul de televizor, îți da impresia de coerență“, spune el.

Dar cum se propagă aceste pseudo-știri și care sunt metodele prin care putem combate acest fenomen?  “În primul rând, ei folosesc în favoarea lor, a scopurilor pe care le au, incertitudinea -faptul că nu există niște cunoștințe foarte bine structurate, învățate în timp la școală, de la grădiniță. Și în momentul în care nu există astfel de repere, oamenii simt că există un mare nivel al incertitudinii. Ori, omul nu suportă incertitudinea“, explică profesorul. Concret, elementul central în propagarea știrilor false este incertitudinea. “Marea majoritatea nu au această rezistență la incertitudine și caută să se agațe de orice lucru care le-ar putea da senzația că știu despre ce e vorba, că au ajuns la adevăr, că știu care sunt cauzele unor fenomene și aici se formează un spațiu favorabil pentru teorii ale conspirației, pentru fake-news, pentru toate lucrurile astea care hrănesc nevoia de certitudine“, adaugă el.

Iar pentru a stopa fenomenul, este nevoie de un proces continuu de documentare, atât pentru a identifica veridicitatea informații, cât și pentru a semnala atunci când este cazul. “Încercați să vedeți dacă au o sursă identificabilă, dacă cel care vorbește, vorbește în numele unei organizații, dacă are afiliere (…), fiți atenți la cum se exprimă. Există exprimări care sunt un semn clar al improvizației și al faptului că acești oameni nu au o recunoaștere profesională”, propune Dumitru Borțun. De asemenea, el subliniază și importanța stilului jurnalistic, corectitudinea textului, din punct de vedere gramatical și al punctuației.

Întrucât reprezintă un fenomen de amploare, este nevoie de o educație constantă și cu un debut încă din cele mai mici clase școlare. Pentru că, într-un final, noi ne conturăm realitatea și o putem face doar pe baza a ce dobândim de mici copii. “Singura datorie a realității obiective este să existe. Noi o umanizăm, noi îi punem o amprentă, pentru că proiectăm asupra ei anumite valori estetice, morale și epistemice. Și în momentul acesta începem să o modelăm. (…) Omul umanizează realitatea sa obiectivă, să o facă prietenoasă, să o facă locuibilă, să facă o lume mai locuibilă decât cea pe care a găsit-o înainte“, explică Dumitru Borțun, adăugând faptul că “o școală bună trebuie să producă caractere, buni cetățeni și oameni capabili și dornici să învețe toată viața”.