Simona Popescu, Psihoterapeut & Psiholog Clinician, discutăm despre consecințele și provocările izolării provocate de pandemie.

Cum răspunzi în fața unei situații fără precedent, apărută de pe o zi pe alta? Prin adaptare. Puși în fața unui eveniment traumatic, românii au avut practic trei variante de răspuns din punct de vedere comportamental și emoțional. 

„Unii au ales să se opună acestui eveniment, să se opună schimbărilor. Alții au ales să nu facă nimic, să lase să treacă totul până când apele se vor liniști și mai este și categoria de oameni care s-au schimbat sau care au schimbat ceva la ei“, a spus  Simona Popescu, Psihoterapeut & Psiholog Clinician în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast. Printre cei care au ales schimbarea, se regăsesc oameni din toate categoriile de vârstă. Atât copiii au făcut schimbări ca răspuns la pandemia COVID-19, cât și adulții și bătrânii, un aspect pozitiv de altfel pe care ultimul an l-a adus în viețile tuturor.

„Toată pandemia asta eu zic că a avut un efect pozitiv în sensul că ne-a obligat pe toți să evoluăm mai rapid, lucru care da, este bun“, susține Simona Popescu. Un alt beneficiu al pandemiei remarcat de aceasta este că orice criză existențială, orice situație care influențează puternic atât la nivel de comunitate, cât și la nivel de individ, are rolul de a scoate din oameni resurse, talente și abilități neremarcate până la debutul coronavirusului și în România. „Practic, ieșind din toată această situație, ne dăm seama că am putea fi niște variante îmbunătățite ale noastre“, continuă ea.

Ultimul an a conturat și noi obiceiuri în rândul poporului român. Respectarea unui spațiu personal, toleranța profesională, dar și personală, creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește propriile nevoi, sunt doar unele dintre obiceiurile formate în 2020, pe care Simona Popescu le consideră a fi „de păstrat“ și în perioada post-pandemie.

În plus, psihologul punctează și faptul că mulți dintre oameni au început să se reprofileze, să facă foarte multe cursuri. „Este această deschidere înspre nou, înspre necunoscut și ne dăm seama că până la urmă cea mai importantă resursă este resursa umană. Materialul îl putem pierde oricând. Și atunci investițiile în noi au fost un lucru obișnuit în perioada asta. (…) E o obișnuință pe care ar trebui să o păstrăm“, mai spune Simona Popescu.

Distanțarea socială este iarăși o consecință a pandemiei care, din punctul de vedere al Simonei, poate să aibă atât efecte benefice pe termen scurt, cât și negative, dacă singurătatea se prelungește. „Cu cât ea se prelungește, cu atât începe să apară și să iasă la iveală ceea ce este negativ. Este bine uneori să mai fi și tu cu tine, să mai iei o pauză de la tot ce înseamnă agitație, lucru, gălăgie. Și corpul și mintea au nevoie din când în când de o vacanță, dar e bine să fie vacanță, să nu fie prea mult“, continuă aceasta. În opinia ei, dacă singurătatea se prelungește, este percepută de creierul uman ca pe un stresor. „În momentul în care o percepem ca pe un stresor, începem și noi să ne comportăm ca atare. Stresul determină secreția hormonilor de stres și noi începem să resimțim efectele astea atât la nivel mental, cât și la nivel fizic“, mai precizează psihologul.

Totodată, Simona Popescu subliniază că singurătatea este percepută diferit și în funcție de vârstă. Spre exemplu, pentru copii, singurătatea are un impact destul de negativ, în timp ce pentru cei vârstnici, care oricum erau singuri și înainte de pandemie, izolarea a fost „cireașa de pe tort“. Iar în ceea ce privește adulții, pentru ei singurătatea nu a fost neapărat atât de rea. „Sunt multe cazuri în care statul acasă a fost o gură de aer proaspăt, o binecuvântare. Adulții au găsit niște metode mai sănătoase de a combate singurătatea asta“, conchide Simona Popescu.