Discutăm despre rolul și impactul inteligenței emoționale în business cu Alina Bănescu – Managing Partner Brainovate.

Care este impactul inteligenței emoționale asupra unui business și cum ne putem autoeduca pentru a deveni cea mai bună versiune a noastră? 

Inteligența emoțională joacă un rol din în ce în ce mai important, atât în viața personală, cât și pe partea profesională. Se remarcă un interes crescut față de webinarii și cărți de profil și o dorință de educare în acest sens, însă de unde începem acest proces și cum putem include această zonă, de emotional intelligence, la locul de muncă? Pandemia a accentuat acest fenomen de awareness – într-un context incert, de teamă și imprevizibil, iar nevoia de cunoaștere de sine a devenit din ce în ce mai prioritară. “Cu toții avem nevoie de un tip de a înțelege ce ne face să fim oameni și cum putem să ne cunoaștem mai bine emoțiile și să reacționăm într-un mod eficient în baza lor”, a spus Alina Bănescu, Managing Partner Brainovate, în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast. Și, într-adevăr, în ultimul timp s-a înregistrat o cerere crescută și o dorință a persoanelor, mai ales pe partea de business, de a se cunoaște pe sine și de a fi prezenți, cu o influență pozitivă asupra celor din jur. “Și realitatea pandemiei este că, indiferent de diferențele dintre noi, indiferent de poziția ierarhică pe care am avut-o, cu toții am avut aceleași obstacole, aceleași constrângeri. Petrecem majoritatea timpului în fața ecranelor, între patru pereți și nu mai avem siguranța care ne era dată de conexiunea umană, de rețelele sociale, de a fi surprinși de o conversație, de a ne întâlni cu cineva, de a ne reîncărca energiile“, adaugă ea.

Inteligența emoțională are un impact direct asupra unei afaceri, acest lucru este clar. Având în vedere importanța mediului de lucru și a echipei, “evident că în momentul în care oamenii se simt bine la locul de muncă se vede efectul în nivelul lor de engagement, lucru care conduce la rezultate mult mai bune în business în sine“, explică Alina Banescu. Iar antreprenorii și, în general, liderii din această perioadă au arătat un interes major față de această zonă, atât din punct de vedere al conflictelor, cât și privind rezolvarea lor, prin comunicare. “Cred că trebuie să mergem pe ideea de a comunica într-un mod empatic, de a comunica într-un mod din care să învățăm (…) să fii conștient de faptul că sunt unele lucruri care nu-ți sunt cunoscute, că există o oportunitate în lucrurile pe care nu le cunoști și să le cauți și să le descoperi într-un mod activ”, mai spune Alina. Pentru că, atunci când comunicarea devine deficitară, nu ceri feedback ori nu pui întrebări directe, nu poți obține claritatea necesară. Iar această variabilă se aplică și în cazul conflictelor la locul de muncă, căci “indiferent de context, conflictele există și vor exista întotdeauna. Stresul există și va exista întotdeauna”. 

Înainte să privim însă spre soluții și spre metode prin care ne putem maximiza potențialul, productivitatea și relațiile de la locul de muncă, trebuie să avem un punct de start. “Dacă te uiți la cât de mult înseamnă să înțelegem emoțiile, să lucrăm cu emoțiile, să fim inteligenți, aplicând intenție în ceea ce facem, îți dai seama că poți să dezvolți o gamă atât de variată de competențe, de la empatie, ascultare activă, relaționare constructivă, reziliență etc.“, explică Alina. Putem învăța de oriunde, adaugă ea, și ne aflăm într-un proces continuu de învățare și de autoeducare. Obiectivul? De a deveni cea mai bună versiune a noastră și de a profita de orice oportunitate care se ivește. “De unde învățăm despre inteligența emoțională? În primul rând, de la oameni, discutând cu ceilalți, observând reacțiile celorlalți, observând reacțiile noastre, avem varianta de self-reflection, să ne dăm un pic de timp pentru minte și pentru suflet, să ne conectăm“, conchide ea.

Cu o pondere uriașă în susținerea populației, afacerilor și a economiei naționale, politica fiscală românească este chemată să vină cu soluții pentru echilibrarea cheltuielilor cauzate de criza sanitară. La ce să ne așteptăm în 2021?

“Primul ministru a declarat că anul acesta nu se vor crește taxele. Sunt absolut convinsă că așa va fi, indiferent ce se va întâmpla cu Guvernul”, spune Mihaela Mitroi, EY CESA South Cluster Tax & Law Leader EY România, care consideră că este o măsură adecvată având în vedere contextul actual. “Nu poți afecta mediul economic în acest an. Este încă multă suferință în economia românească”, a spus în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast Mihaela Mitroi.

De la anul însă, statul va trebui să se gândească la soluții noi, să facă rost de bani. În opinia executivului, creșterea TVA-ului iese din discuții, pentru că ar afecta consumul, dar în schimb, consideră că impozitul progresiv poate reprezenta o variantă bună pentru România. “Și nu neapărat din 2022, dar poate din 2023 ar putea să fie o soluție care aduce mai mulți bani la buget, un echilibru în economia țării”, punctează Mihaela Mitroi. Ea atrage atenția că impozitul progresiv nu este doar pentru angajați, ci poate să fie și pentru cei care lucrează în sistem de freelancing. “Și având în vedere că România a creat această clasă de mijloc se poate preta în 2022, în 2023, impozitul progresiv”, afirmă liderul EY.

Pe de altă parte, izbucnirea pandemiei a determinat și accelerarea fenomenului de work-from-anywhere, de la care s-a ajuns la noțiunea de nomazi digitali. Mihaela Mitroi susține că tânăra generație se va îndrepta clar spre asta și va pune o oarecare presiune pe angajatori. Astfel că și aici vor fi intervenții din punct de vedere fiscal, iar statul român va trebuie să gândească impozitarea. “În România există această inițiativă legislativă astfel încât să putem să atragem mai mulți nomazi digitali având în vedere beneficiile pe care o astfel de acțiune ar aduce-o pentru țară. (…) Fără discuții România ar trebui să atragă nomazii digitali pentru că știm bine cu toții ce succes avem cu privire la conexiunea la internet. Clar România are niște avantaje evidente”, mai spune ea.

De asemenea, rezidența/cetățenia prin investiții este un alt demers care Mihaela Mitroi consideră că va fi încurajat și după pandemie. Dacă până acum a deveni cetățean sau rezident fiscal într-un anumit stat presupunea costuri destul de ridicate, executivul este de părere că s-ar putea ieftini acest model.

În ceea ce privește impozitul pe dividend, la nivelul Uniunii Europene România are 5%. Procent atractiv de altfel, față de restul țărilor membre, cu excepția Ciprului unde impozitul pe dividende este 0. Așadar, executivul este de părere că nu ar trebui modificat acest impozit, mai ales că nu este cea mai importantă sursa de venituri pentru România. “Țara este atractivă din punct de vedere fiscal cu un impozit pe dividend de 5% și cu posibilitatea de ea crea holding-uri prin neimpozitare pe sistemul de legislație de holding”, subliniază aceasta.

Tot în ceea ce privește fiscalitatea românească, potrivit Mihaelei Mitroi, Uniunea Europeană are deja un plan până în 2025-2026, pe etape, prin care vrea să introducă tot felul de alte taxe. Spre exemplu, taxa pe tranzacție care se preconizează a fi implementată undeva prin 2023-2024. Sau comercializarea certificatelor de carbon.

Chiar la începutul anului Ministrul Muncii, Raluca Turcan, discuta de implementarea în 2022 a unui program pilot vis-a-vis de reducerea contribuțiilor sociale pentru o anumită industrie. Demers iarăși susținut de Mihaela Mitroi. “Cred că ar fi foarte bine dacă s-ar face acest test, ca să se vadă până la urmă care este impactul asupra veniturilor statului. Și ca atare mă aștept la o reducere a contribuțiilor sociale în 2022-2023”.

Mai mult decât atât, liderul EY consideră că și taxa pe moștenire și pe donații este o sursă care poate fi introdusă și în România.  Iar cu privire la taxa de solidaritate, aceasta afirmă că ar trebui să fie provizorie, tranzitorie și să aducă un echilibru. “Părerea mea este că va fi o taxă de solidaritate. Nu cred că se va introduce impozitul pe avere. Dar va fi o taxă într-adevăr provizorie”, conchide Mihaela Mitroi.

Diana Stafie – Foresight Strategist & Founder la Future Station, discutăm despre #thefutureofwork.

Într-un context învăluit de incertitudine, pare dificil să privim cu optimism către viitor. Deși încercăm să construim prospective, este necesar să ne pregătim pentru ce va urma.

Cu câteva secole în urmă, prospectivele constituiau baza unui atac militar de succes. Pentru a anticipa următoarea mișcare a inamicului, era nevoie de un grup de strategi care să contureze diferite scenarii atât pentru atac, cât și din punct de vedere defensiv. Astăzi, explorarea viitorului prin foresight ocupă un loc la fel de important în mediul de business, iar Diana Stafie, Foresight Strategist & Founder la Future Station, prezintă cel mai bun mod prin care putem să privim către viitor. “De cele mai multe ori, când ne gândim la viitor, considerăm că va fi o continuitate a zilei de astăzi și e ceea ce noi numim . Însă, de multe ori, realitatea ne arată că viitorul poate să arate în diferite feluri“, declară ea, în cadrul unei noi ediții a emisiunii Forbes Power Breakfast.

Atunci când vorbim despre viitor, poate fi, în același timp, înfricoșător și palpitant, însă este necesar să luăm în considerare toate variabilele existente. Cu toate acestea, intuiția, ca un al șaselea simț, joacă un rol la fel de important în scrierea planului de acțiune. “Când vorbim de viitor, intuiția are o greutate foarte mare. Nu este important să știi exact, ci este important procesul“, explică fondatorul Future Station. “În vremurile de demult, când marii exploratori plecau să exploreze lumea, ei nu știau neapărat unde o să ajungă. Dacă s-ar fi bazat numai pe tipul de hărți care existau, poate nu descopereau Lumea Nouă. Și acum, noi încercăm să folosim această intuiție, aceste semnale de schimbare vagi pe care le observăm, și să înțelegem spre ce direcție se duce viitorul, să fim tot un fel de cartografi, însă mai intuitivi“, adaugă invitata Forbes.

Și pentru că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum plănuim, mai spune Diana Stafie, este necesar să ne pregătim pentru orice ar putea urma. “Fiecare lucru pe care noi îl facem astăzi, sau nu îl facem, poate să aibă un impact asupra viitorului. Însă sunt și lucruri asupra cărora noi nu avem control. De aceea facem scenarii, pentru că există acest nivel de incertitudine“, explică ea. În prezent, Diana Stafie colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării, în cadrul unui proiect legat de profesiile emergente din 2030: “S-au identificat 100 de profesii emergente la nivel global și acum rolul pe care îl avem în acest proces este să înțelegem cum sunt ele relevante pentru piața muncii din România, dar și pentru ofertă. Ei sunt interesați și de adecvarea curriculei și a conținutului pe care tinerii îl primesc, astfel încât să fie cât mai relevanți pentru ceea ce își dorește mediul de business”.

În final, tot ce putem face este să găsim oportunități în ocaziile care ne transcend prospectivele. “Rolul nostru este să ne pregătim și să cădem la o înțelegere cu viitorul“, conchide Diana Stafie.

Discutăm despre fake news awareness cu Prof. univ. dr. Dumitru Borţun – Președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice în cadrul Facultății de Comunicare şi Relații Publice – SNSPA.

Înconjurați de milioane de informații, care circulă continuu, devine din ce în ce mai greu să identificăm adevărul. Ce putem face, însă, pentru a deosebi informațiile false de cele reale?

În spațiul online, se remarcă de-a lungul timpului o ascensiune a discursurilor împotriva “fake news” și despre efectele negative pe care le aduce propagarea acestora. De la publicul larg, la antreprenori sau lideri de companii, cu toții suntem afectați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de știrile false. Întrebarea care intervine aici este naturală: ce sunt, concret, aceste “fake news” și cum putem stopa răspândirea acestora? “Știrea falsă e o contradicție în termeni, pentru că, dacă e o știre, obligatoriu e adevărată“, explică Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice & Profesor Facultatea de Comunicare şi Relații Publice – SNSPA. Dumitru Borțun încurajează, în primă fază, folosirea termenului de pseudo-știre, întrucât “fake-news este o știre, o informație care mimează știrea, e credibilă, e verosimilă, are anumite argumente mai mult emoționale decât raționale“. Într-un context incert, în care resimțim o nevoie de cunoaștere continuă, amploarea fenomenului de fake news, ori creșterea numărului de pseudo-știri, devine îngrijorătoare. “Și dacă o pseudo-știre se rostogolește de la ziarul tipărit la site, de la site la postul de radio și de la radio la postul de televizor, îți da impresia de coerență“, spune el.

Dar cum se propagă aceste pseudo-știri și care sunt metodele prin care putem combate acest fenomen?  “În primul rând, ei folosesc în favoarea lor, a scopurilor pe care le au, incertitudinea -faptul că nu există niște cunoștințe foarte bine structurate, învățate în timp la școală, de la grădiniță. Și în momentul în care nu există astfel de repere, oamenii simt că există un mare nivel al incertitudinii. Ori, omul nu suportă incertitudinea“, explică profesorul. Concret, elementul central în propagarea știrilor false este incertitudinea. “Marea majoritatea nu au această rezistență la incertitudine și caută să se agațe de orice lucru care le-ar putea da senzația că știu despre ce e vorba, că au ajuns la adevăr, că știu care sunt cauzele unor fenomene și aici se formează un spațiu favorabil pentru teorii ale conspirației, pentru fake-news, pentru toate lucrurile astea care hrănesc nevoia de certitudine“, adaugă el.

Iar pentru a stopa fenomenul, este nevoie de un proces continuu de documentare, atât pentru a identifica veridicitatea informații, cât și pentru a semnala atunci când este cazul. “Încercați să vedeți dacă au o sursă identificabilă, dacă cel care vorbește, vorbește în numele unei organizații, dacă are afiliere (…), fiți atenți la cum se exprimă. Există exprimări care sunt un semn clar al improvizației și al faptului că acești oameni nu au o recunoaștere profesională”, propune Dumitru Borțun. De asemenea, el subliniază și importanța stilului jurnalistic, corectitudinea textului, din punct de vedere gramatical și al punctuației.

Întrucât reprezintă un fenomen de amploare, este nevoie de o educație constantă și cu un debut încă din cele mai mici clase școlare. Pentru că, într-un final, noi ne conturăm realitatea și o putem face doar pe baza a ce dobândim de mici copii. “Singura datorie a realității obiective este să existe. Noi o umanizăm, noi îi punem o amprentă, pentru că proiectăm asupra ei anumite valori estetice, morale și epistemice. Și în momentul acesta începem să o modelăm. (…) Omul umanizează realitatea sa obiectivă, să o facă prietenoasă, să o facă locuibilă, să facă o lume mai locuibilă decât cea pe care a găsit-o înainte“, explică Dumitru Borțun, adăugând faptul că “o școală bună trebuie să producă caractere, buni cetățeni și oameni capabili și dornici să învețe toată viața”.

Discutăm despre presiunea de a atinge perfecțiunea pe toate planurile cu Elena Florescu – Health & Wellness Coach.

Felix Pătrășcanu – Managing Partner FAN Courier, discutăm despre lecțiile eșecului.

Nu de puține ori milionarii lumii au recunoscut că succesul de care se bucură astăzi se datorează în principal greșelilor făcute și a lecțiilor învățate de pe urma eșecurilor. Însă, România mai are de recuperat la capitolul acesta.

“Noi provenim dintr-o societate în care eșecul era făcut egal cu a pierde, a fi loser, a fi o rușine. Trebuie să recunosc că mama mea mi-a spus nu greșesc. (…) Frica de a greși m-a dus la extremă și m-a făcut să nu văd foarte multe lucruri, să nu învăț anumite chestii, să nu mă bag în anumite chestii, să nu descopăr alte lucruri sau să le încerc, pentru că aș greși”, rememorează Felix Pătrășcanu, Managing Partner al Fan Courier.

Astfel, antreprenorul a învățat foarte târziu că a greși este cea mai bună cale de a învăța, însă există totuși anumite limite. “Acum nu poți să greșești așa încontinuu fără a învăța. Poți să greșești o dată, dar să nu o mai repeți a doua oară”, explică omul de afaceri, recunoscând că și el a făcut o mulțime de greșeli din neștiință, dar a învățat pe parcurs. “În momentul de față fac mult mai puține greșeli, deși sunt atent în continuare la lucrul ăsta. N-am scăpat de a nu mai face greșeli”, mai spune Felix Pătrășcanu.

El atrage atenția că o greșeală făcută la începutul unui business, atunci când cifra de afaceri este încă destul de mică, și impactul eșecului va fi unul redus. “O astfel de greșeală o poți redresa. Dar când business-ul tău se ridică la o cifră de afaceri de 100-200 de milioane de euro, impactul poate fi numărat uneori în milioane de euro. Mi s-a întâmplat acest lucru, dar este fără doar și poate o metodă de a învăța extraordinară”, subliniază fondatorul Fan Courier.

În opinia lui, în business este fundamental să existe un echilibru între proprietari, angajați și clienți. “Întotdeauna trebuie să ții această balanță. O piață nu se câștigă neapărat prin prețuri mici, ci cu prețuri reale, pentru că de aceea facem business. Nu suntem ONG. Și la sfârșitul zilei trebuie să ai un +5 lei profit net, după taxe și impozite, pentru investiții și dezvoltare”, afirmă omul de afaceri.

Importanța investițiilor în dezvoltarea businessului este punctată în repetate rânduri de către Felix Pătrășcanu, mai ales că unul dintre marile eșecuri care era să ducă Fan Courier în pragul falimentului a survenit exact din acest motiv. “În 2007 era să ne înecăm în propriul succes și să închidem business-ul pentru că n-am făcut investițiile la timp, pentru că ne-am blocat de sărbători și începusem să nu mai putem primi clienți. Încărcasem atât de tare organizația cu colete și cu comenzi încât nu le-am mai făcut față”, își amintește acesta.

Așadar, fondatorul Fan Courier consideră că “dacă nu faci investiții an de an, rămâi în urmă și la un moment dat dispari din piață, ajungi să nu mai contezi”.

De la înființare până în prezent, în business-ul Fan Courier s-au investit peste 80 de milioane de euro. Iar investițiile nu se opresc aici. “Noi în fiecare an trebuie să facem investiții. Acum trebuie să facem investiții enorme în digitalizare care e foarte importantă. Astea sunt lucrurile pe care le-am învățat, că trebuie să ținem pasul cu piața”, precizează Felix Pătrășcanu, care este în permanență atent la viitorul pieței și la felul în care evoluează. Pentru el antreprenoriatul a reprezentat un univers fantastic în care i s-a permis să greșească. “De fapt nu mi s-a permis de către cineva, ci mi-am permis să greșesc pe banii mei. Și atunci când o faci și greșești pe banii tăi înveți extrem de repede”, concluzionează antreprenorul.

Gabriela Stănică – Chief Information Officer Carrefour România, discutăm despre importanța combaterii stereotipurilor și învățarea continuă.

În viitorul nu atât de îndepărtat, consumatorii vor avea parte de experiențe de shopping din ce în ce mai digitalizate, personalizate și multisenzoriale, consideră Gabriela Stănică, Chief Information Officer Carrefour România.

Gabriela Stănică a preluat anul trecut, în octombrie, poziția de Chief Information Officer în cadrul Departamentului IT & Digital al Carrefour. Este lider în domeniul IT, deși inițial a urmat cariera tatălui ei, aceea de profesor de matematică. „Îmi îndeplinisem visul din copilărie și, chiar dacă o viață întreagă mă pregătisem pentru această carieră și ajunsesem într-un rol de profesor de matematică la 21 de ani, în București, după câteva luni de catedră am realizat că este timpul pentru o schimbare. A fost o decizie grea, însă a fost primul meu moment din viața de adult în care mi-am dat seama că adaptabilitatea contează“, a argumentat ea.

De altfel, această adaptabilitate despre care vorbește acum este o caracteristică foarte utilă în vremuri complicate și tulburi, traversate de o criză mondială precum este cea generată de coronavirus. Iar de adaptabilitate au avut nevoie  și antreprenorii pentru a face față valului digitalizării care i-a luat prin surprindere în 2020. „Adoptarea de noi tehnologii și inovații a fost și va rămâne cheie pentru orice business ce vrea să rămână competitiv“, spune ea pe scurt.

De altfel, specialista IT întrevede trei tendințe tehnologice relevante în viitor pentru industria retail în care activează. Mai întâi, „retailerii trebuie să ofere clienților o experiență sigură, memorabilă, contactless în magazin. Vom observa, cu siguranță, din ce în ce mai multe aplicații mobile, servicii check-out și, nu în ultimul rând, o multitudine de tehnologii multisenzoriale aplicate, ce stimulează simțul vizual, auditiv, tactil, ce vor îmbunătăți și stimula experiența din magazin“, punctează Gabriela Stănică.

De asemenea, o altă tendință în industria de retail este accelerarea componentei de inteligență artificială, astfel încât nevoile clienților să fie împlinite la orice oră și oriunde ar fi ei, cu recomandări personalizate de cumpărături.

O a treia tendință vizează realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR) care vor schimba complet modul în care clientul interacționează cu mediul digital. „Probabil vom vedea din ce în ce mai mulți retaileri utilizând tehnologii de realitate augmentată și realitate virtuală pentru a îmbunătăți experiența de shopping și a micșora distanța dintre digital & phisical store. Aici vom fi martorii unei transformări fabuloase“, expune Gabriela Stănică.

De altfel, CIO-ul Carrefour România consideră că tehnologia era pregătită pentru această accelerare a digitalizării care s-a întâmplat în pandemie. „Cred că anul trecut a forțat limitele noastre, ca oameni de business, în a selecta tehnologiile necesare rulării unei afaceri ca să funcționăm într-o nouă normalitate“. Insă este important să nu ne pierdem obiectivele în noianul de noi tehnologii și să facem o selecție potrivită a acestora, după specificul business-ului.

Cât despre impactul pandemiei asupra poziționării carierei, Gabriela Stănică nu consideră că a avut un rol major. „Faptul că a trebuit să lucrăm remote, că a trebuit să construim echipe remote, să livrăm remote, nu a făcut decât să ne unească și mai mult, să ne scoată din zona de confort și să ne demonstreze că putem livra și offline, că putem lucra de acasă“, a subliniat ea.

Însă parcursul profesional al Gabrielei nu a fost întotdeauna ușor. Foarte devreme a realizat că intră într-o lume rezervată a bărbaților, tocmai de aceea a muncit din greu și, în timp, a ajuns să clădească echipe.

„Experiențele din ultimii 20 de ani în tehnologie m-au ajutat să mă dezvolt și, dincolo de a mă eticheta ca fiind o femeie între bărbați, consider că sunt un lider și un profesionist. La începutul carierei mă gândeam că trebuie să dovedesc mai mult, să fiu egală cu colegii mei, bărbați. Însă în momentul în care am înțeles că nu contează decât să fii bun, am avut o carieră frumoasă. Rolul meu este să lucrez cu oameni, să aleg echipa potrivită și ei să fie cei care livrează. Motivația mea, ca lider, este să creez lideri mai buni ca mine“, a concluzionat ea.

Simona Popescu, Psihoterapeut & Psiholog Clinician, discutăm despre consecințele și provocările izolării provocate de pandemie.

Cum răspunzi în fața unei situații fără precedent, apărută de pe o zi pe alta? Prin adaptare. Puși în fața unui eveniment traumatic, românii au avut practic trei variante de răspuns din punct de vedere comportamental și emoțional. 

„Unii au ales să se opună acestui eveniment, să se opună schimbărilor. Alții au ales să nu facă nimic, să lase să treacă totul până când apele se vor liniști și mai este și categoria de oameni care s-au schimbat sau care au schimbat ceva la ei“, a spus  Simona Popescu, Psihoterapeut & Psiholog Clinician în cadrul evenimentului Forbes Power Breakfast. Printre cei care au ales schimbarea, se regăsesc oameni din toate categoriile de vârstă. Atât copiii au făcut schimbări ca răspuns la pandemia COVID-19, cât și adulții și bătrânii, un aspect pozitiv de altfel pe care ultimul an l-a adus în viețile tuturor.

„Toată pandemia asta eu zic că a avut un efect pozitiv în sensul că ne-a obligat pe toți să evoluăm mai rapid, lucru care da, este bun“, susține Simona Popescu. Un alt beneficiu al pandemiei remarcat de aceasta este că orice criză existențială, orice situație care influențează puternic atât la nivel de comunitate, cât și la nivel de individ, are rolul de a scoate din oameni resurse, talente și abilități neremarcate până la debutul coronavirusului și în România. „Practic, ieșind din toată această situație, ne dăm seama că am putea fi niște variante îmbunătățite ale noastre“, continuă ea.

Ultimul an a conturat și noi obiceiuri în rândul poporului român. Respectarea unui spațiu personal, toleranța profesională, dar și personală, creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește propriile nevoi, sunt doar unele dintre obiceiurile formate în 2020, pe care Simona Popescu le consideră a fi „de păstrat“ și în perioada post-pandemie.

În plus, psihologul punctează și faptul că mulți dintre oameni au început să se reprofileze, să facă foarte multe cursuri. „Este această deschidere înspre nou, înspre necunoscut și ne dăm seama că până la urmă cea mai importantă resursă este resursa umană. Materialul îl putem pierde oricând. Și atunci investițiile în noi au fost un lucru obișnuit în perioada asta. (…) E o obișnuință pe care ar trebui să o păstrăm“, mai spune Simona Popescu.

Distanțarea socială este iarăși o consecință a pandemiei care, din punctul de vedere al Simonei, poate să aibă atât efecte benefice pe termen scurt, cât și negative, dacă singurătatea se prelungește. „Cu cât ea se prelungește, cu atât începe să apară și să iasă la iveală ceea ce este negativ. Este bine uneori să mai fi și tu cu tine, să mai iei o pauză de la tot ce înseamnă agitație, lucru, gălăgie. Și corpul și mintea au nevoie din când în când de o vacanță, dar e bine să fie vacanță, să nu fie prea mult“, continuă aceasta. În opinia ei, dacă singurătatea se prelungește, este percepută de creierul uman ca pe un stresor. „În momentul în care o percepem ca pe un stresor, începem și noi să ne comportăm ca atare. Stresul determină secreția hormonilor de stres și noi începem să resimțim efectele astea atât la nivel mental, cât și la nivel fizic“, mai precizează psihologul.

Totodată, Simona Popescu subliniază că singurătatea este percepută diferit și în funcție de vârstă. Spre exemplu, pentru copii, singurătatea are un impact destul de negativ, în timp ce pentru cei vârstnici, care oricum erau singuri și înainte de pandemie, izolarea a fost „cireașa de pe tort“. Iar în ceea ce privește adulții, pentru ei singurătatea nu a fost neapărat atât de rea. „Sunt multe cazuri în care statul acasă a fost o gură de aer proaspăt, o binecuvântare. Adulții au găsit niște metode mai sănătoase de a combate singurătatea asta“, conchide Simona Popescu.